Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale
OPINIE: CONCEPTUALIZAREA INTERFERENȚEI EXTERNE ÎN PROCESUL DECIZIONAL ȘI EFORTURILE DE MENȚINERE A AUTONOMIEI STATELOR ÎN DEZVOLTARE
Autor: MĂRGINEANU Elena
Clasificare JEL: K33; K41; R20
Clasificare Decimală Universală: 341.29.009(100); 34(4/9)
DOI: https://doi.org/10.61753/1857-1999/2345-1963/2025.20-2.06
MĂRGINEANU Elena. - Doctor în drept, lector universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM), (Chișinău, Republica Moldova).
https://orcid.org/0000-0002-6157-8506Email: margineanu.elena@gmail.com
Cuvinte cheie: susținere externă, entități străine, organizații non-guvernamentale, autonomie, interes național, dezvoltare economică, educație.
Rezumat
Traiectoria unei țări în dezvoltare este marcată de decizii care diminuează sau au agravează declinul său economic. Pe parcurs, politicienii au fost influențați de grupuri cu acces la mai multe pârghii de presiune asupra instituțiilor statului pe de o parte, sau manipulare a comunității pe de alta. Transformările formelor de guvernare, populismul și prezența forțelor străine în procesul decizional sunt teme de reflecție continuă. Intervențiile externe au fost prezentate ca mișcări inițiate de intenția colaborării în scopul dezvoltării, însă sustenabilitatea soluțiilor propuse poate fi tot mai des supusă discuțiilor contradictorii. Asocierea unor ideologii cu corupția a dus la scepticism politic, iar normalizarea prezenței instituțiilor străine a schimbat percepția publică. Societatea civilă și ONG-urile au câștigat influență, iar integrarea organizațiilor externe în procesul decizional național a evoluat într-o „industrie” dependentă de finanțare externă. Proiectele au accentuat percepția unei crize permanente, alimentând dependența de asistența externă. Influența externă se manifestă nu doar economic și politic, ci și prin mecanisme culturale și informaționale, ceea ce face esențială o educație independentă pentru menținerea autonomiei naționale. Modelarea opiniei publice prin media și structuri academice poate marginaliza anumite perspective, iar cenzura, deși prezentată incorect ca protecție a drepturilor omului și a democrației, poate deveni un instrument de control asupra informației și a libertății de opinie.