Acasă arrows Journal 2026 arrows

Articol de LIBONI Cristina

release pdf

Descarcă PDF

Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale

STRUCTURA, COMPETENȚELE ȘI NECESITĂȚILE REFORMĂRII ONU

Autor: LIBONI Cristina

Clasificare JEL: K 33; K 32, F 51: F 64.

Clasificare Decimală Universală: 341; 341.3 ; 349.6.086(4/9)

DOI: https://doi.org/10.61753/1857-1999/2345-1963/2026.21-1.12

LIBONI Cristina - Student ă doctorandă , Universitatea de Studii Europene din Moldova Chisinau, Republica Moldova).

https://orcid.org/0009-0008-4553-0482

Email: liboni.kriss@gmail.com

Cuvinte cheie: Organizația Națiunilor Unite (ONU), Carta ONU, Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social, Curtea Internațională de Justiție.

Rezumat

Organizația Națiunilor Unite (ONU) constituie fundamentul arhitecturii juridice internaționale moderne, fiind creată în 1945 ca răspuns la tragedia celui de-al Doilea Război Mondial și la eșecul Ligii Națiunilor. Rolul său este acela de a asigura pacea și securitatea internațională, de a promova drepturile omului, cooperarea internațională și dezvoltarea globală armonioasă. ONU reunește 193 de state membre, constituind cel mai amplu cadru instituțional multilateral existent. Carta ONU, adoptată la San Francisco, rămâne „Constituția comunității internaționale”, oferind baza legală pentru toate competențele sale. În esență, apariția ONU a reprezentat un moment de cotitură în evoluția dreptului internațional, deoarece pentru prima dată statele au consimțit să creeze o organizație cu personalitate juridică internațională proprie, dotată cu capacitatea de a acționa și de a adopta decizii cu impact global. Prin Carta ONU s-a consacrat principiul securității colective – un angajament comun al statelor de a reacționa solidar în fața amenințărilor la adresa păcii –, înlocuind sistemul bilateral sau regional din perioada interbelică, marcat de fragilitate și ineficiență. Totodată, ONU a devenit un forum indispensabil pentru diplomația multilaterală, unde statele își pot exprima interesele, negocia compromisuri și adopta instrumente juridice cu aplicabilitate universală. Astăzi, ONU funcționează ca o rețea complexă de instituții, mecanisme și agenții specializate, menite să gestioneze probleme globale de o diversitate fără precedent: conflicte armate, terorism internațional, schimbări climatice, migrație, pandemii, dezvoltare economică inegală, crize alimentare, securitate energetică, digitalizare accelerată sau inteligența artificială. Sistemul ONU reflectă, mai mult decât orice altă structură internațională, interdependența lumii contemporane, în care evenimentele regionale au consecințe imediate asupra întregii comunități internaționale.